Astenii de primăvară

Pentru a doua oară în patru ani, un primar al oraşului este arestat pentru corupţie şi condamnat la închisoare cu executare. Primarul care a deschis seria în 2010 a ieşit şi, chiar dacă se luptă acum cu un al doilea proces, tot de corupţie, este activ pe scena politică locală şi îşi anunţă susţinerea sau contestarea pentru unul sau altul din posibilii candidaţi ai unor posibile alegeri locale parţiale. Un ziarist care a făcut închisoare pentru că a înjunghiat pe cineva şi-a reluat, la terminarea ”stagiului” penitenciar, activitatea jurnalistică şi scoate săptămânal o publicaţie colorată; un altul, condamnat la închisoare cu suspendare, este, în continuare, director de ziar. Mă simt din ce în ce mai minoritar.

• • •

Încă sunt pieton după accidentul avut pe 10 martie. Asiguratorul RCA-ului celui care a intrat în mine mi-a oferit o sumă cu care pot eventual repara maşina cu piese exclusiv second-hand. Am refuzat şi am contestat suma: nu vreau altceva decât revenirea la starea maşinii de dinainte de accident. Aştept răspuns, dar sunt din ce în ce mai pesimist şi, în acelaşi timp, mai convins că în ţara asta mori cu dreptatea în braţe.

• • •

Pieton fiind, am ocazia să văd sau să aud mai îndeaproape multe lucruri urâte din oraş, de care, până la accident, maşina mă proteja. E ca şi cum, după o lungă miopie, cineva îţi dă ochelarii potriviţi şi vezi, în sfârşit, ce se întâmplă cu adevărat în jurul tău. Mi-e dor de miopia de dinainte.

• • •

Recunosc: deşi nu e sănătos, mănânc uitându-mă la televizor. Problema nu ar fi asta, ci faptul că, uneori, pe la mijlocul unui fel de mâncare, dau peste o sesiune de teleshoppimg. Unde am ocazia să văd, în detaliu, cum arată o unghie atacată de ciuperca piciorului (şi ce medicament să cumpăr pentru a scăpa de ea), cum se extrage ceara din urechi într-un mod revoluţionar, cu un mini-aspirator scump ca dracu’, sau cum se aruncă la gunoi râcâiala de pe călcâie după ce te freci cu un fel de aparat special (şi scump ca...). Mâncatul în faţa imaginilor ăstea constituie cea mai bună dietă pentru cineva care vrea să slăbească.

• • •

Pe vremea guvernelor PDL am păcătuit prin lipsa unui prim-ministru: Emil Boc sau Elena Udrea erau doar nişte portavoci – una stridentă şi cealaltă ipocrită - a ceea ce se decidea la Palatul Cotroceni. Acum am ajuns în cealaltă extremă: Ponta e premier, dar şi Băsescu e premier, miniştrii din Guvern îşi dau şi ei cu părerea despre chestii general-guvernamentale (în contradicţie, normal, cu şeful de drept al Executivului), Gâdea de la Antena 3 şi Banciu de la B1TV (mă scuzaţi!) sunt tot premieri, ba şi Antonescu a fost un pic de prim-ministru (până la divorţul de PSD, evident). Nu reuşim nicicum s-o nimerim pe mijloc, ci numai ca beţivul, baleiem drumul dintr-o extremă în alta, lovindu-ne de fiecare dată de garduri şi neînvăţând nimic din toată nebunia asta.

• • •

La finalul unui proiect Comenius derulat de şcoala fiicei mele, cei 21 de copii veniţi în oraş din 7 ţări din Europa se despart cu lacrimi în ochi de colegii lor din Râmnic, la fel de înlăcrimaţi şi ei. Povestindu-mi întâmplări din activităţile comune, Ştefana pomeneşte de o fată, Elizabeth, ”foarte drăguţă”. ”Din ce ţară e?”, o întreb. Fiica mea stă pe gânduri, nedumerită: ”parcă din Olanda, sau din Estonia... sau o fi din Polonia?... nu mai ştiu...”. Remarc cu bucurie că într-o astfel de întâlnire, gestionată în universala limbă engleză, graniţele dispar cu desăvârşire.