Nu, n-am murit
(cei care au mai verificat contul meu de pe Instagram au observat postarea
câte unei fotografii, din când în când). Doar că am obosit un pic (mult de
lucru şi la serviciu, şi acasă). Plus greaţa aferentă fiecărui an electoral
(locale & parlamentare).
Ce am mai văzut
de când n-am mai scris pe aici?
O definiţie
superbă a românismului ”verde”, de prin vremea campionatului ăla de fotbal unde
am luat-o pe cocoaşă zdravăn: o maşină împodobită, pe ambele laturi, cu
steguleţe tricolore de susţinere a Naţionalei şi înmatriculată în Bulgaria!
N-am apucat să-i fac o poză, din păcate... dar a fost un moment...
Nu credeam că e
posibil ca dând drumul la o arteră de circulaţie în plus, să reuşeşti să dai şi
mai mult traficul peste cap prin impunerea unor reguli de circulaţie aiurea; s-a
întâmplat (şi se întâmplă, încă, zilnic) pe Calea lui Traian, în zona centrală.
De fapt, nu mă mai mir, după ce (vezi contul de Instagram Râmnicu Vâlcea din
dreapta) Rutiera locală poate da aviz pentru semne de circulaţie complet
anapoda.
Am avut treabă
două zile prin Secuime şi m-am îndrăgostit şi mai mult de zona aceea. Cu ocazia
asta m-am lămurit şi ce e cu liniştea (aproape suspectă) de pe străzile lor pe
timpul nopţii când, stând la la Tuşnad, pe balcon, la o bere vorbită în
răcoarea nopţii (Bucureştiul era sub cod galben de caniculă, iar eu aveam un
hanorac pe umeri!), pe strada de dedesubt, puţin după ora 22.00, a trecut...
ursul. Mergea încet - fără să bage în seamă un câine care îl lătra, nu cu
răutate, ci parcă pentru că aşa îi era scris în fişa postului – către un punct
de depozitare a gunoiului, să caute ceva de mâncare. Cine dracu’ să mai bântuie
noaptea aiurea pe străzi cu aşa pietoni?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu