Margarină Delma cu unt

În anii care au urmat lui 1989, ”moda” alimentară includea, obligatoriu, în hrana zilnică celebra margarină. Dintr-odată, untul – pe care oricum uitasem cum mai arată în ultima parte a ”epocii de aur” – devenise ceva desuet, cam cum era Brifcor pe lângă occidentala Coca-Cola. Diversele mărci de margarină s-au tot ”bătut” între ele, fie cu promoţii cu cd-uri cu lecţii de dans (”Rama”) sau cu muzica lui Ştefan Bănică Jr. (”Delma”), cu premii în electrocasnice (”Linco”, ”Delma”), ori cu concursuri de reţete de prăjituri (”Unirea”), fie au făcut apel la tradiţie (margarină ”Bunătăţi de la Bunica” - asta e din ciclul ”parizer tradiţional românesc”!!), sau la rezonanţa nemţească - că de!, nemţii nu fac lucruri proaste (”Fruhstuck”), fie au transformat-o în medicament pentru inimă (”Becel” – se dă pe reţetă?), ba au reuşit chiar să bage în rahat şi una din puţinele vedete adevărate ale românilor (scandalul Nadia Comăneci – ”Rama”). Oricum, pe toate canalele la îndemână, s-a proclamat superioritatea margarinei în faţa untului, văzut ca o cauză a colesterolului şi, de aici, al unui alai de boli, care mai de care mai mortale.

Iată însă că după toate astea, Delma vine şi lansează produsul ”Delma cu unt”. Adică cum? După ce te lauzi că eşti mai bun şi mai sănătos decât untul, lansezi un produs în care incluzi chiar blamatul produs? Şi cu colesterolul şi cu grăsimile saturate cum rămâne? Cum?

Tot cam aşa funcţionează şi politica pe la noi. Opoziţia critică puterea pentru măsurile luate, pentru ca, imediat ce ajunge, la rându-i, la putere, să adopte exact aceleaşi măsuri pe care le-a criticat mai-nainte. Din ciclul ”Delma cu unt” pot fi amintite măsurile USL gen impozitul forfetar, timbru de mediu pentru maşini, Roşia Montană – RMGC, clasa ”zero” şi multe, multe altele. Toate acestea au fost rele atunci când au fost adoptate de PDL, dar iată că se dovedesc, totuşi, bune de când USL este la putere. Margarina ”Delma cu unt” îşi pune amprenta tot mai mult pe politica românească, lăsându-ne, însă, în cerul gurii acelaşi gust greţos de ulei rânced, de care nu mai poţi scăpa orice-ai face.