Publicitatea ”ştiinţifică”

Publicitatea nu mai are haz dacă nu a o faci ”ştiinţific”. Adică dacă nu ai în spatele reclamei vreun institut, vreo asociaţie, ceva, care să bage mâna în foc că produsul promovat e cel mai bun, mai recomandat şi mai sănătos pentru tine. Moda pare că a prins şi pe la noi, astfel că mai multe produse (cu care personal nu am nimic, doar că mă irită modul ăsta de împopoţonare) îşi prezintă mândre institutele garante din dotare.

Unul din produse este cafeaua Doncafe, ”singura cafea din România premiată de institutul german DLG” (pronunţat de-el-ghe, că sună mai deutsch). Wer, bitte? DLG este de fapt Societatea de Agricultură Germană (Deutsche Landwirtschafts-Gesellschaft) – o organizaţie internaţională non-profit (cum zice Wiki), cu sediul în Frankfurt pe Main şi cu activităţi în domeniile agriculturii şi produselor alimentare, pe care le şi testează. De exemplu (conform www.dlg.org), cafeaua şi produsele asociate sunte testate să nu aibă Ochratoxină A (o micotoxină produsă de un mucegai – cea mai răspândită toxină din domeniul alimentar), salmonela, germeni, enterobacterii, precum şi asupra proporţiei corecte de umiditate. Produsele de tip cappuccino mai sunt testate în ceea ce priveşte înălţimea spumei sau durata ei. La fiecare chestie se dau puncte, iar din toate rezultă punctajul în urma căruia se acordă medaliile DLG – de aur, de argint sau de bronz. Evident, contra unei taxe. Asta cam seamănă cu procedura prin care American Biographical Institute acordă ‘jdemii de titluri anual - precum ”Man of the Year”, ”Intellectual of the Year”, ”International Peace Prize” şi alte câteva zeci - oricui e dispus să plătească câteva sute de dolari. Cât priveşte partea cu ”singura cafea din România”, în lista cu acreditări date de DLG cafelelor pe anul 2014 figurează 119 mărci, din care una din România – Doncafe, una din Lichtenstein, una din Japonia, iar restul din câteva landuri germane (de precizat că produsul din Lichtenstein se laudă şi el cu medalia de aur a DLG - că doar de-aia a dat banii pe ea! -, iar pe cel din Japonia - o cafea instant - nu l-am găsit pe net). De unde rezultă că, excepţie făcând nemţii, restul lumii nu prea se omoară să se testeze şi să se medalieze la Societatea de Agricultură Germană.

Un alt produs care ne este vârât pe gât drept bun precum un medicament este iaurtul Activia, recomandat de Societatea Română de Nutriţie. Societate pe al cărei site, www.societateadenutritie.ro, cele mai proaspete (şi singurele, de altfel) informaţii sunt despre un congres pe care SRN l-a organizat, în aprilie 2014, la Iaşi. Restul site-ului e plin cu programul congresului, hoteluri recomandate şi, bineînţeles, taxele de participare aferente - nimic despre structură, date de contact, program de activităţi şi altele asemenea. A, şi încă ceva: la rubrica sponsori apare nimeni altcineva decât Danone – adică tocmai producătorul iaurtului Activia (Şi, printre alţii, Coca-Cola; pe când o recomandare a SRN-ului şi pentru celebra carbogazoasă?) Preşedinta SRN, prof. univ. dr. Mariana Graur, este şefa Clinicii de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice din Iaşi, dar şi unul din realizatorii de materiale de la televiziunea on-line sanatateatv.ro, unde pot fi urmărite şi alte materiale de promovare (fără a menţiona litera ”P”) ale Danone.

Al treilea produs care are în spate ditamai organizaţia este pasta de dinţi Colgate, recomandată de Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România. Site-ul AMSPPR – www.dental.ro - este unul normal, adică are cam toate datele necesare, atât ale cartierului central, cât şi ale filialelor regionale. Singurul lucru care îmi rămâne între dinţi – ca să nu părăsesc domeniul – este sigla ”Colgate”, care figurează cu mândrie pe prima pagină a site-ului, la rubrica sponsori, şi care spune destule despre obiectivitatea recomandărilor celor de la AMSPPR.