Descălecătorii

Într-o intervenţie publică ocazionată de Zilele Craiovei – sărbătorite, ca în ultimii 16 ani, pe la sfârşitul lui octombrie şi legate de sărbătoarea de Sfântul Dumitru - primariţa Lia Olguţa Vasilescu a anunţat că de anul viitor evenimentul se va serba în iunie, cu ocazia marcării primei atestări documentare a capitalei olteneşti.

Acum câteva luni, proaspătul ales primar al Horezului, Ilie Fârtat, anunţa că longevivul târg al Cocoşului de Hurez nu se va mai ţine, ca până acum, la umbra copacilor seculari din campingul ”Trei Stejari”, ci într-o structură plasată în apropiere, ce urmează a se construi, cu fonduri europene, până prin 2014.

Romeo Rădulescu, fostul primar al Râmnicului Vâlcii care a câştigat un mandat redus în urma alegerilor anticipate din 2010, propunea ca Zilele Imnului Naţional din jurul datei de 29 iulie – derulate tradiţional în spaţiul şi în imediata vecinătate a Parcului Zăvoi, locul unde cântecul ”Deşteaptă-te, române” era pentru prima dată cântat în 1848 – să se desfăşoare într-un alt loc, total impropriu; numai starea deplorabilă a zonei respective a făcut ca primarul să se răzgândească, în ultimul moment.

Precum voievodul Bogdan, care, înainte de desantul în Moldova, a botezat ţara (după o căţea înecată în râu, conform unei legende, ceea ce nu pare deloc de bun augur pentru conaţionalii noştrii de la Răsărit), noii primari au tendinţa ”descălecătorilor”: ce contează că există tradiţii de decenii, ce importanţă are că un eveniment sau o întâmplare sunt legate de un anumit loc de istorie? Noii primari, bântuiţi de fiorul începutului de lume, hotărăsc să facă altfel decât s-a făcut până la ei: în altă perioadă, în alt loc, cumva, numai să fie altcumva.

PS: La Zilele Craiovei de anul acesta, sponsorul ”Golden Brau” a umplut bulevardul Al.I. Cuza cu zeci de puncte de distribuţie de bere la halbă şi sute de mese adăpostite de un şir nesfârşit de corturi inscripţionate cu marca respectivă; adevărul e că ploaia rece a sfârşitului de octombrie a îndemnat pe prea puţini la bere, mulţi dintre ei fiind mai atraşi de vinul fiert şi pe dinlăuntru încălzitor. Sunt convins că la anu’, în iunie, de Zilele Craiovei pe stil nou, Golden Brau va vinde mult mai multă bere. à bon entendeur, salut!

Părinţii români subestimează experienţele negative ale copiilor lor pe internet

EU Kids Online a publicat recent un raport privind diferentele nationale la nivel European in materie de siguranta online a copiilor, bazat pe o ancheta cu 25.000 de copii si parinti din 25 de tari europene. Conform acestuia, doar 7% dintre parintii Romani au cunostinta despre experientele negative ale copiilor lor in mediul online.

Siguranta copiilor in mediul online a fost, este si va fi considerata un subiect de mare interes la nivel European; drept urmare, Comisia Europeana urmeaza sa realizeze o discutie cu reprezentantii tarilor europene in materie de siguranta online despre modalitatile si posibilitatile de imbunatatire a acesteia pentru copii. Se vor discuta de asemenea si rezultatele celui mai nou studiu EU Kids Online care situeaza Romania ca fiind una dintre tarile cu probleme in ceea ce priveste relatia dintre copii si parinti cand vine vorba de cunostinte despre noile tehnologii si Internet.

Parintii romani subestimeaza problemele copiilor pe Internet

Una dintre concluziile cele mai puternice este aceea ca parintii romani nu au cunostinta de experientele neplacute ale copiilor lor in mediul online. Fie ca este vorba de ingnoranta, lipsa de interes sau de dorinta de a poza in parinte model ce neaga faptul ca si copilului lui i se poate intampla ceva rau pe internet, parintii romani se prezinta ca fiind printre cei mai nestiutori dintre tarile Uniunii Europene, comenteaza dr. Monica Barbovschi, cercetator asociat al Institutului de Sociologie al Academiei Romane.

Romania: copiii sunt cu mult înaintea adultilor în ce privește utilizarea internetului

O alta concluzie foarte ingrijoratoare pentru parintii si profesorii din Romania este faptul ca tinerii si copiii sunt cu mult mai avansati in ceea ce priveste cunostintele despre noile tehnologii mobile si Internet decat adultii care ii indruma sau ii supravegheaza. De asemenea numarul copiilor si tinerilor care detin un smartphone cu acces liber si nesupravegheat la Internet este din ce in ce mai mare.

Masurile care se cer a fi luate urgent ii privesc atat pe parinti cat si pe profesori

Parintii trebuie sa deprinda competente digitale si noi strategii de mediere impuse de cresterea accesului privat la internet al copiilor lor: comunicarea deschisa si invatarea/ explorarea impreuna online sunt printre strategiile de success care ii pot face pe parinti sa ia parte la activitatile pe internet ale copiilor.

Profesorii trebuie sa fie mult mai implicati in siguranta elevilor lor, mai ales in ce priveste hartuirea offline (bullying) a copiilor de catre alti copii; dupa cum arata rezultatele, aceasta hartuire offline este strans legata de cea online (cyber-bullying).

Alte rezultate ingrijoratoare pentru Romania

27% dintre copiii romani de 11 - 16 ani au accesat pagini web cu continut periculos, cum ar fi site-uri care promoveaza ura rasiala sau suicidul (media europeana - 21%). 20% dintre fetele cu varsta intre 14-16 ani au accesat pagini web care promoveaza anorexia si bulimia.

Puteti accesa raportul complet la adresa: http://www.sigur.info/eu-kids-online-national-perspectives.html

Degeaba eşti englez dacă n-ai un neamţ lângă tine

Am văzut duminică seara, pe HBO, War Horse: film de o frumuseţe clasic spielbergiană (adică gâdilitor la corzile sensibile, lăcrimos de-a dreptul pe ici pe colo, de dimensiuni uriaş-epopeice plus cu mesaje care mai de care mai umaniste) care merită văzut, deşi ultima scenă aproape a stricat totul. Una peste alta, un film mai degrabă despre ororile războiului - chiar dacă primul mondial n-a fost nici pe departe plin de orori precum cel de-al doilea. Undeva prin ultima treime, o scenă memorabilă: calul Joey, după o goană nebună printre împuşcături şi explozii de obuze, sfârşeşte în ”no man's land”-ul dintre tranşeele englezeşti şi nemţeşti, încurcat în sârmă ghimpată. Impresionat de chinul calului, un englez se decide să iasă din tranşea sa, agitând un steag alb pe baioneta puştii, ca să meargă la cal şi să-l ajute să scape. Odată ajuns lângă superbul exemplar, prăbuşit într-un caier de ghimpi şi abia trăgându-şi sufletul, englezul îşi dă seama că nu are cum să-l scape pentru că nu are cu ce tăia sârma, moment în care, din cealaltă parte, apare un neamţ - mânat de aceleaşi bune intenţii - cu un cleşte uriaş în mână: ”m-am gândit că s-ar putea să ai nevoie de ajutor”, zice neamţul (citat aproximativ). În final calul este eliberat de cei doi combatanţi aflaţi temporar, pentru o cauză nobil-cabalină, într-o stare de ”piua”.

În concluzie: degeaba ai curajul englezului, dacă îţi lipseşte tehnica germană!

They die to entertain you

Aseară la Prima TV, puţin înainte de ora 18.00, crainica ştirilor face o introducere a ”Focusului” ce urma să înceapă peste câteva minute cu cazul unei fetiţe de 7 ani care a murit după ce s-a accidentat pe tobogan şi a fost examinată superficial de medicii dintr-un spital. Imediat după asta, rulează clipul-slogan de la Prima TV: ”We love to entertain you”.

Poate ar trebui schimbat cu ”They die to entertain you”. Ar fi, oricum, mult mai aproape de crezul televiziunilor.

Vrem respect pe Internet! – noua temă Europeană privind utilizarea Internetului

Tema lansata in acest an de catre CE prin intermediul Organizatiei Insafe avand ca sop siguranta copiilor si tinerilor in mediul online, atinge un punct sensibil: respectul in relatiile pe internet. Campania Europeana a fost lansata sub sloganul „Connect with respect!” si este implementata in Romania de Consortiul Sigur.Info ca membru Insafe, sub titlul „Vrem respect pe Internet!”. Cu aceasta ocazie Sigur.Info lanseaza un concurs national organizat cu suportul celor mai importante companii si institutii din domeniul telecom si IT din RO.

Orice utilizator de Internet s-a izbit cel putin o data de impolitetea si lipsa de respect din mediul online concretizate in comentarii injurioase la sfarsit de articol sau pe diverse forumuri, comentarii care pot fi deranjante atat pentru adulti cat si pentru copii si tineri. Tot in aceeasi categorie, discutiile violente pe platformele de chat si diverse forme de cyberbullying se regasesc peste tot in mediul online iar casutele de mail ne sunt bombardate zilnic cu cantitati imense de mesaje nesolicitate.

Ca raspuns la aceasta situatie, Organizatia Insafe, propune pentru Ziua Sigurantei pe Internet 2013 abordarea acestui subiect la nivel European. In Romania, Consortiul Sigur.Info, format din Organizatia Salvati Copiii Romania, Positive Media si Centrul Focus pentru copii disparuti si exploatati sexual, lanseaza pe data de 15 Octombrie 2012 concursul national cu tema „Vrem respect pe Internet!”.

In cadrul acestui concurs se vor acorda premii consistente atat copiilor si adolescentilor ce vor participa prin proiecte cat si castigatorilor categoriilor Scoala Anului, Profesorul Anului si Voluntarul  Anului pe baza activitatii acestora din ultimul an in domeniul sigurantei online.

Concursul de proiecte este adresat copiilor si adolescentilor cu varste intre 6 si 18 ani, care vor participa in echipe formate din maxim 3 membri, coordonate de un adult. Sub indrumarea acestuia, copiii pot inscrie in concurs proiecte multimedia prin care sa descrie implementarea si promovarea in mediul online a unui concept mai putin cunoscut in Romania: neticheta.  

Concursul de activitati este adresat profesorilor, scolilor si voluntarilor care sunt activi in domeniul  sigurantei pe Internet. Acestia vor participa cu materiale care sa dovedeasca faptul ca au organizat / participat la diverse activitati de siguranta online in cursul acestui an.

Conceptul de neticheta reprezinta un set de reguli privind comportamentul si interactiunea in mediul online. Conform principiilor acestui concept participantii la viata online trebuie sa renunte la comportamentul agresiv si defaimator, la adresarea de injurii, cyberbulying sau orice alte actiuni care pot provoca neplaceri celorlalti utilizatori din mediul online.  

Premiile vor fi acordate in cadrul Galei Sigurantei pe Internet organizata de Salvati Copiii Romania, pe data de 5 februarie 2013, la Bucuresti. Premiile vor fi acordate de catre sponsorii evenimentului, companii si institutii importante din Romania care se implica activ in crearea unui mediu online mai sigur pentru copii: Microsoft, Orange, UPC, Vodafone, Cosmote, ECDL Romania, Kaspersky, Euroaptitudini, Bitdefender.

Pentru mai multe detalii cu privire la concurs si la modul de desfasurare al acestuia puteti accesa pagina oficiala: www.sid2013.sigur.info.

Tot pe aceeasi tema, Consortiul Sigur.Info va lansa la sfarsitul lunii Octombrie campania online ResPLS! (Respect Please!) prin care doreste sa implice cat mai multi actori din media online (bloggeri, ziare online, portaluri, site-uri, utilizatori de social media) in promovarea mesajului „Vrem respect pe Internet!”. Evolutia campaniei si implicarea utilizatorilor poate fi urmarita pe pagina www.facebook.com/Siguranta.pe.Internet.

Nu mor caii când vor câinii (variantă florală)

Găsite prin telefon: două fotografii ale unui trandafir care, în ciuda a toate din jurul său (gunoaie, deşeuri metalice, pământul uscat până la prăfuire, buruieni de toate felurile - că ăstea cresc oricum), s-a încăpăţânat minunat să înflorească.

Râsul de la pomana mortului

Am venit de câteva minute de la pomana de după înmormântarea vecinului meu, nea’ Titi – Dumnezeu să-l odihnească: s-a stins după o suferinţă scurtă, la aproape 90 de ani, luând cu el unul din ultimele repere ale copilăriei mele cele mai timpurii.

Masă mare în curtea de alături: vecini, foşti colegi de serviciu de la CPL-ul din cartier, şi el răposat de ani de zile mulţumită capitalistului sălbatic Viorel Cataramă, rude şi prieteni de-ai fetei – tanti Puşa - şi de-ai nepoţilor. În urmă cu doar o oară, toţi plângeau la marginea mormântului din Cimitirul Sfântul Ion, cântând ”veşnica pomenire”; acum, la masă, se aud vorbe mai uşurate şi, din cînd în când, câte un râs, chiar dacă mai nervos, dar râs. Feţele se mai luminează, locul durerii fiind luat, puţin câte puţin, doar de oboseala ultimelor două săptămâni de boală ale răposatului şi a nopţilor de priveghere de după săvârşirea sa.

Ritualul de înmormântare la ortodocşi – obiceiurile, privegherile, pregătitul pachetelor, gătitul mâncării pentru pomană, nemaivorbind de slujbele religioase – are un rol terapeutic: în oboseala cumplită care te cuprinde după ce-l îndeplineşti pe tot nu mai ai timp să-ţi mai aduci aminte de pierderea celui drag, urmând să te trezeşti, când toate s-au încheiat, ca după o anestezie. Dar râsul?

Râsul vine din sentimentul lui ”de data asta am scăpat”. E expresia unei bucurii: securea a căzut între noi, dar a lovit alături, nu pe mine. Moartea şi-a luat tributul, dar n-am fost eu: pentru un timp – o săptămână, o lună, un an – o să fie bine. Mai apoi, vom vedea. Noi să fim sănătoşi. Ne ridicăm de la masă, ştergându-ne la gură şi înghiţind ultima îmbucătură de colivă, grăind către gazdă: ”Să fie primit! Dumnezeu de odihnească!” Şi continuăm să ne bucurăm, în sinea noastră, că de data asta n-am fost noi... ci altcineva.

Expoziţia de pictură Victor Creţu

Recunosc că afişul a fost cel care m-a făcut să merg vineri după-amiaza la vernisajul Expoziţiei Victor Creţu de la Biblioteca Judeţeană ”Antim Ivireanul” (din Râmnicu Vâlcea, pentru cititorii de pe alte meleaguri): imaginea acelei străzi de oraş vetust şi pustiu, acoperită de frunzele moarte ale unei toamne totuşi luminoase, a făcut cât o mie de cuvinte de critică plastică.

Venite după mai multe expoziţii locale (sau cu localnici) pline de abstractism, non-figuratism şi alte ”-isme” experimentale, tablourile lui Victor Creţu te umplu, la propriu, de căldură: lumina se simte fizic, dogorind obrazul cu blândeţea unui soare de toamnă, iar tablourile, aşternute într-o perspectivă lungă, fără sfârşit, te invită parcă să faci pasul, să intri în lumea lor, să hoinăreşti pe acele străzi ale Chişinăului vechi. Frumoase sunt şi imaginile din Râmnic (superbă Biserica ”Buna Vestire” de pe Terasă), la fel şi cele din Braşov sau de la Sinaia, ca şi multele ipostaze ale vieţii rurale de dincolo de Prut. O familiaritate a artistului cu culoarea (aşezată în tonuri acute, dar deloc stridente), o duioşie şi o sfială în modul în care e privit subiectul prins pe pânză, un respect geometric pentru proporţiile peisajelor, toate acestea au făcut din tablourile pictorului basarabean o reală încântare.

O surpriză plăcută a fost şi pictorul, ca prezenţă: un domn cu un aer mai degrabă de profesor tocilar, nu tocmai iubit de elevi, extrem de timid şi încurcat de propriile vorbe, îmbrăcat corect, fără nimic din fantezismul veşmintelor sau frizurilor cu care este, îndeobşte, asociat un artist plastic.

Expoziţia mai stă vreo lună-două pe pereţii din holul central al Bibliotecii ”Antim Ivireanul” şi merită văzută. Spre ispită, am să pun aici câteva din tablourile expuse, cu menţiunea că trebuie să fiţi în faţa lor pentru a simţi căldura de care v-am spus. Încercaţi! Merită.

 

 

 

Băsescu cu nuplecabilitate

E singura explicaţie pe care o am pentru rămânerea la Cotroceni a preşedintelui Traian Băsescu şi după referendumul din iulie: a mâncat seminţe din acelea, cu ”nuplecabilitate”.

În schimb, când interimarului Crin Antonescu i s-a pus întrebarea laxativă ”tu cât timp petreci la...”, a răspuns ca ăia din reclama de la Leroy Merlin: ”puţin, foarte puţin”. Şi-a plecat.  

Un fleac, ne-a otevizat!

DD de la PP a câştigat. Nu Oltchimul, pe care n-a avut niciodată de gând să-l cumpere. DD a devenit DanDiaconescuDirect pentru toate televiziunile (şi televizacii) din România, care i-au urmărit mişcările – abile şi iuţi, ce-i drept – cu fascinaţia şi paralizia cu care şoarecele de câmp urmăreşte unduirile şarpelui care se apropie de el. DD s-a purtat cu societatea românească cam cum se poartă un golănaş de cartier cu curva de la colţul străzii: o minte că-i plăteşte cât e tariful, după care o regulează, dar în loc de bani o scuipă între ochi şi îi mai şi arde vreo două dosuri de palmă. Violaţi, cu o usturime surdă sub vintre şi cu buza spartă şi plină de sânge închegat, nu putem decât ofta cu obidă - ”un fleac, ne-a otevizat!” - şi să mergem mai departe, în timp ce undeva, în spate, din holurile pustii ale Palatului Victoria, se aude un nou Jerry Maguire strigând, fără să-i mai răspundă vreodată cineva: ”show me the money!”

România proverbială

Uneori mi-aş dori ca proverbele noastre să stea naiba doar în cărţi, ca mostre ale înţelepciunii populare multimilenare (...bla-bla-bla...) a românilor, şi nu să dau peste ele, zi după zi, la fiecare colţ de stradă! Din păcate, nu e aşa...

Astăzi, a venit rândul proverbulului ”Un nebun aruncă o piatră în apă şi zece înţelepţi se chinuiesc s-o scoată”. Îmi e peste putinţă să găsesc o prezentare mai succintă şi mai clară a ceea ce se întâmplă de aproape două săptămâni cu Oltchim, Diaconescu & Co. Cu o singură menţiune: cine e nebunul e clar; dar în ceea ce priveşte ”înţelepciunea” ălora de încearcă, zi de toamnă până-n seară, pe toate posturile tv, din toate poziţiile şi toate perspectivele posibile şi imposibile, să analizeze serios circul neserios declanşat de DD de la PP, am serioase şi indubitabile îndoieli.

Să nu uit: am preluat fotografia de mai sus de pe Times New Roman, cotidian on-line de umor voluntar care apare sub lozinca ”Doamne, ocoleşte-i pe români!” (ceea ce, se pare, chiar o şi face, perfect întemeiat altminteri); recomand, mai ales în contextul actual!