Aflat la mare
pentru câteva zile (Mamaia), am dat o fugă până la Balchik. Deşi parcursesem
doar o sută de kilometri, parcă marea de acolo nu era aceeaşi cu cea de la
Mamaia: după două zile de valuri tulburi, maronii şi cu alge care se spărgeau
pe plajele din nordul Constanţei, dădeam de o Mare Neagră limpede, de un
turcoaz exotic, întinsă calmă la poalele ”Cuibului Liniştit”. Şi
plină de peşti - mărturie zecile de pescăruşi şi albatroşi care pescuiau cu
sârg şi spor în largului micului port. Am mâncat pe o terasă deasupra mării o
mâncare bună, la un preţ decent, am făcut ceva cumpărături cu leva, lei, euro, dar şi cu cardul şi una peste alta m-am bucurat de liniştea de acolo. Iar înainte
ca o ploaie torenţială de vară să spele Balchikul din vârful dealurilor până pe
plaje, am apucat să fac şi o fotografie panoramică.
• • •
Căutând pe net să
aflu ceva informaţii despre rezultatele Simonei Halep în turneul de la
Cincinnati, dau de Tennis Channel Everywhere. Care, accesat, mi-a arătat că
nici ”everywhere”-ul ăsta nu mai înghite chiar orice, cu atât mai puţin Bucureştiul
şi România.
• • •
Am apreciat din star iniţiativa celor de la ACR: ”Carte de salvare la bord” şi m-am raliat ei imediat: am găsit linkul de unde să descarc documentul aferent maşinii pe care o conduc şi am trimis un e-mail la adresa indicată, menţionând adresa poştală unde să primesc autocolantul aferent. Mesajul mi-a fost returnat în ziua următoare, având la CC adresa de e-mail a ACR-ului de la Vâlcea, după care totul a murit: nu am primit nici un sticker şi nici vreun semn că i-ar păsa cuiva pe aici de chestia asta. O altă iniţiativă consumată în stil pur românesc: începe spectacular, cu surle şi trâmbiţe, şi se termină flasc, ca o ejaculare precoce care nu satisface pe nimeni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu