vineri, 18 octombrie 2013

Fotografiile de câte o mie de cuvinte

Am făcut curăţenie prin folderul de fotografii al mobilului şi postez câteva din ele, mai interesante/ciudate/amuzante/frumoase.

Am mai luat o tranşă de lemne pentru ars în sobă la iarnă. Încerc, vâzându-le, un sentiment primar, aproape ţărănesc (deşi m-am născut şi am trăit doar la oraş) de siguranţă în faţa iernii, care se anunţă (”Breaking news”) cea mai grea din ultimii 'jdemii de ani.

Cam aşa se aşteaptă (de câteva ori pe zi) la bariera de pe bulevardul Nicolae Bălcescu din Râmnic. Inutil să adaugă că maşinile ”băgate” în faţă erau taximetre.

În aceeaşi zonă, o dilemă de fiecare dată când plouă: să traversezi regulamentar, udîndu-te complet la picioare, sau neregulamentar, şi rămânînd, cât de cât, cu ciorapii uscaţi?

Acum câteva luni, la intrarea în Piteşti venind de la Bucureşti, pe ”şoseaua veche”, a fost montat un semn de circulaţie superb prin zăpăceala sa. Probabil că ăia de l-au compus şi-au închipuit că şoferii îl pot pricepe trecând pe lângă el cu cei 50 km/oră regulamentari. Eu n-am reuşit să pricep mare lucru nici măcar oprit în faţa lui şi studiindu-l pe îndelete.

Expoziţia ”Human Body” a ajuns şi la Râmnicu Vâlcea; din păcate, nu a ţinut decât până la aranjarea vitrinei.

În curtea Catedralei Ortodoxe din Sibiu, o întrebare pentru popi: cât de ok este să pui semnul crucii pe un tomberon de gunoi?

Corespondenta România TV, Nicoleta Ene, a lăsat, de Ziua Recoltei, microfonul şi camera deoparte şi şi-a scos la o expoziţie cu vânzare murăturile. Le-am gustat pe unele şi le-am mâncat cu poftă pe altele: delicioase toate. Inutil să spun că mi-a devenit dragă dintr-o dată, aşa cum dragi îmi sunt toţi cei din ale căror mâini iese ceva ce aduce bucurie altora. Pentru cei interesaţi să comande: 0744835918 sau nicole.ene@gmail.com

Duminica trecută, în cimitir, am văzut cum vegetaţia a îmbrăcat, până la jumătate, un stâlp de energie electrică aflat la marginea lui. E uimitor ce putere poate să aibă natura, chiar şi atunci când e vorba doar de o iederă oarecare.

Pe uşa de la intrarea în Magazinul Romarta, din centrul Râmnicului: cât adevăr într-o reclamă ciopârţită!

Raţe pe lacul din Parcul Zăvoi, în aşteptarea iernii.

Nu mă pot desprinde de gândul că România TV seamănă tot mai mult cu răposatul OTV. Mai ales acum, cu imaginea fostului realizator de emisiuni oteviste şi actual senator (Doamne, în ce ţară trăim!) Tudor Barbu, pe ecran.

Într-un singur week-end a cărat vreo sută de kilograme de bulgări de sare, cam 12 saci cu tărâţe, grâu şi porumb şi o grămadă consistentă de butuci de brad. În ”buletin” îl cheamă Opel Astra H (model ”Caravan”, motor Diesel de 1,7 cmc şi 100 CP), dar mai este alintat ”Tihuţu” (după numărul de înmatriculare) sau ”Curimanu” (din cauza lăţimii spatelui). E o maşină care, după aproape 170.000 de kilometri, încă mai consumă 4 l/100 km pe drum drept, cu 90-100 km/oră, cu care am atins 200 km/oră (nu în ţară!) şi în care am dormit, perfect întins şi confortabil, în mai multe rânduri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu