Cer cu avioane

Vineri, 1 martie, de ziua mea, cerul de deasupra oraşului (altfel destul de pustiu, în general) era brăzdat de siajele a patru avioane ce survolau, simultan, zona. Încă nu ştiu cum să interpretez semnul ăsta: o fi ceva cu ”drum de seară” şi dor de ducă, o fi despre ”zburatul” de undeva şi/sau ”aterizatul” altundeva... n-am idee. Dar spectacolul a fost interesant şi mi-am adus aminte că aveam parte de el mult mai des, într-o cromatică absolut superbă mai ales în orele înserării, când făceam armata la Lipova şi salutam toate cursele aeriene ce ieşeau din (sau intrau în) ţară prin (dinspre) Vest.