La căldura focului din sobă

Ieri am readus la viaţă vechea sobă de teracotă din camera principală: am găsit doi meşteri sobari (meserie pe cale de dispariţie: discutam cu ei în timp ce schimbau ”fumurile” şi curăţau coşul de funingine că au rămas singurii sobari din Râmnic) care mi-au reparat micile stricăciuni adunate în ultimii ani, iar aseară mă reconfortam cu căldura lemnului care ardea ”duduind” – adică cu ”cenuşarul” deschis. Dincolo de bucuria aceasta, astfel mai pun pe pauză centrala şi mai fac economie la consumul de gaze care, mai ales după scumpirea din septembrie, îmi ameninţă serios bugetul. În plus, e felul meu de a răspunde nesimţirii celor de la GdF Suez - Distrigaz care, după majorarea de toamnă, au invadat şi ziarele şi virtualul cu reclame dulcege şi naiv-copilăreşti cu cât de aproape stă compania de noi (de buzunarele noastre, mai precis).