joi, 12 iulie 2012

Cum să pui taxă la ce Dumnezeu dă pe gratis?

În vizită pe la Olăneşti, la buni prieteni aflaţi în staţiune la cură de ape, îi însoţesc la izvorul 7, să-şi ia ”doza”. În pavilion, la izvor, am găsit montat un ”apomat” care, după ce i se trece un cip prin faţa cititorului, dă drumul cu zgârcenie la o jumătate de litru de apă sulfuroasă; nu te mişti suficient de repede sau ratezi momentul în care vine apa pe ţeava de plastic: ţi-a pierdut porţia pe ziua respectivă! Cipul de acces se eliberează contra cost şi doar pe bază de recomandare medicală.
Înainte de ”concesionarea” apelor minerale de la Băile Olăneşti, în 2001, către o firmă locală, izvoarele – prin grija doar a bunului Dumnezeu – curgeau neîntrerupt în pavilioanele ăstea, oricine putând oricând lua oricâtă apă vindecătoare voia. Acum, prin grija unui guvern iresponsabil, nişte nesimţiţi au pus dop la bogăţia naturii şi o vând cu porţia. Seara de poveşti cu prietenii mei s-a încheiat trist, neputându-mi lua din minte imaginea ”apomatului” metalic care dădea drumul, cu un beep rece şi impersonal, la doar câte o jumătate de litru de apă miraculoasă.

2 comentarii:

  1. Da-i-ar Dumnezeu si pe lumea ailalta , atata apa cat curge la izvorul din imagine !

    RăspundețiȘtergere
  2. Si aia sa-i fie otravita!

    RăspundețiȘtergere