Ne-simţire

"Este inadmisibil să ajungi pe străzile unei localităţi în România şi să îi vezi pe militari desfundând drumurile, în timp ce beneficiarii direcţi, care sunt şi concetăţenii noştri, stau în casă, la căldură. Şi am văzut cu toţii, aceasta se întâmplă. Şi la inundaţii, şi la nămeţi. (...) Nu se poate aşa ceva.... Nu putem plăti lenea la nesfârşit. Este lipsă de respect faţă de cei care stau 24 de ore îngheţând ca să dea drumul la salvări, să rezolve situaţiile de urgenţă", a acuzat Ungureanu.

Proaspătul premier Mihai Răzvan Ungureanu uită însă ceva: oamenii aceia, care stau în casă, la căldură, sunt semnatarii unor contracte cu statul roman, conform căruia acesta din urmă are datoria să pună la dispoziţia cetăţeanului drumuri pe care se poate circula, lucrări hidrotehnice care să nu permită revarsarea râurilor, reţele de utilităţi şi multe altele de felul acesta. Contractele acestea se încheie de fiecare dată când respectivul cetăţean îşi plăteşte impozitele, achită diferite taxe (una din ele, numită rovigneta, este chiar o taxă pentru utilizarea – şi nu blocarea – drumurilor naţionale), plăteşte accize când alimentează maşina şi taxe de primă înmatriculare atunci când e îndeajuns de inconştient încât să vrea să-şi cumpere o maşină nouă etc. etc. Aşa că premierul spune tâmpenii: militarii care au desfundat în ultima perioadă drumurile n-au făcut-o în locul oamenilor care ”stăteau la căldură”, ci în locul firmelor de deszăpezire care, probabil, făceau acelaşi lucru, în loc să presteze activităţile pentru care sunt plătite.

Prin aroganţa cu care caracterizează o situaţie tragică cu jumătăţi de adevăr, prin ne-simţirea de care dă dovadă (ne-simţire, în sensul absenţei oricărei simţiri, empatii sau rezonanţe cu oamenii ăia nenorociţi de zăpezi), primul ministru Ungureanu se înscrie cu succes în tradiţia inaugurată de Călin Popescu Tăriceanu, care se răstea, acum câţiva ani, la alţi sinistraţi, rămaşi fără case în urma unor inundaţii.

PS (pour la bonne bouche): după cutremurul şi valul tsunami care au lovit aprig Japonia în primăvara trecută, împăratul Akihito şi soţia sa, Michiko, au vizitat sinistraţii dintr-un adăpost temporar, îngenunchind în faţa lor şi stând pe rând, de vorbă cu fiecare.